Taken, un film impresionant

Vă cer scuze că se întâmplă mereu lucrul ăsta… scriu câteva zile apoi urmează o pauză mare. S-au întâmplat…. lucruri în ultima vreme. Am fost puţin bulversată, dar m-am întors tot aici, pe păginuca asta bleumarin, să îmi mai vărs câteva gânduri din cutia cu surprize.

Azi a început şcoala. Am zis că mă voi duce să îmi revăd unii colegi şi profesori, însă traficul şi vremea rea nu mi-au dat voie să îmi duc la bun sfârşit planul diabolic. Îmi pare rău că nu am ajuns, dar pe de altă parte cred că a fost mai bine aşa. Probabil aş fi căzut până la fund în butoiul cu melancolie când aş fi revăzut curtea şcolii, măcar acum sunt doar la jumătea lui. Nu aş vrea să mai scriu despre liceu pentru că am spus tot ce aveam de spus (de bine) acum câteva postări. Nimic nu s-a schimbat la cei pe care îi cunoşteam, ba mai mult, acum numai ignoranţă a rămas din ei. Dar ignoranţa cu ignoranţă se plăteşte, oricum am antrenament din trecut. Păcat că m-am amăgit că va fi diferit… dar asta e, you win some-you lose some and life goes on.

Ieri am văzut un film care m-a afectat în mod serios. Taken este în sfârşit un film care m-a ţinut cu sufletul la gură tot timpul. Sunt la un moment dat nişte scene şocante, dar probabil ce este şi mai şocant este faptul că lucrurile respective sunt adevărate. Nu mă îndoiesc că există oameni atât de cumpliţi, care nu au niciun pic de respect pentru o fiinţă umană. Eu de obicei nu mă sperii, nu sunt foarte afectată (în mod negativ) de ceea ce văd prin ochii unui regizor, cu excepţia dăţilor în care este vorba de o reconstituire sau de un fapt ce poate fi/este real. Majoritatea dintre cei care au vizionat deja filmul e posibil să spună că exagerez. E posibil să aibă dreptate, e posibil să nu. Sunt de acord că există şi întâmplări neverosimile şi exagerate, dar eu mă refer doar la anumite scene. Oricum, Liam Neeson îşi joacă rolul excepţional şi bătăile sunt foarte reuşite. Ieri cred că au fost cele mai bune 2 ore “cheltuite” pe un film şi nu regret că l-am văzut, poate toţi părinţii de fete adolescente-rebele ar trebui obligaţi să vadă astfel de pelicule, poate data viitoare când îşi lasă odraslele să bântuie pân’ dimineaţa cu temiricine o să se gândească de două ori la ce fac. Nu o să vă spun clar subiectul filmului sau cum decurge acţiunea, vă spun doar să vă uitaţi pentru că dpmdv chiar merită.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *