povestea cu Go to bed, Liz!

Gândurile de seară sunt de fapt, uneori, cel mai aprig dușman. E foarte amuzant, dar periculos ce se întâmplă… ce mi se întâmplă mie, nu știu dacă și altora. Noaptea dacă nu pot dormi, nu ar trebui să fiu pusă să iau decizii importante pentru că este momentul cel mai instabil din toate cele 24 de ore.

E simplă treaba. Seara sunt obosită și toate filtrele își dau shut down, dar pe mine mă lasă în urmă. Iată-mă, deci, un om fără filtre. Asta sunt eu noaptea, așa că nu, nu iau cele mai bune decizii, deși, e drept, scot cele mai bune texte deoarece crește nivelul țăcănelii și creativității.

Titlul articolului vine de la Eat, Pray, Love, o carte pe care n-am citit-o nici pe sfert cred, dar peste care mi-am aruncat ochii. E scrisă binișor și mi-a plăcut tare mult partea de început, când ”eroina” noastră era nefericită și plângea pe podeaua de la baie și în toată disperarea, a auzit o voce care îi spunea: ”Go to bed, Liz!”.

Aud și eu frecvent vocea aia, sfatul ăla pe care ți-l dă subconștientul și pe care știi că e bine să îl urmezi. Întotdeauna vocea are dreptate, nu degeaba e zicala aia din popor cu ”noaptea e un sfetnic bun”, nu?

Când pui capul pe pernă și nu poți să adormi, te perpelești vreo oră și simți că mintea îți fuge în curul gol ca pe stadion. Soluția nu e să vorbești cu cineva, ci să citești o carte, să scrii sau să te uiți la un film. Ignoră dilemele care apar răutăcioase, care vor să te facă să iei decizii importante. O să fie decizii proaste, după ce îți epuizezi ultimele surse de energie pe film sau carte, pe gătit sau altele, ce îți mai rămâne e să asculți vocea care îți spune să Go to bed.

Offtopic: Azi l-am descoperit pe Cosmin Vaman, e un tânăr foarte talentat și vă invit să ascultați melodia care la mine se află de câteva ore pe repeat 🙂

2 thoughts on “povestea cu Go to bed, Liz!

  1. Pingback: am terminat experimentul cu alfabetul

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *