Ne-somnul trezeste demonii din mine

De obicei încerc să urăsc cât mai puţine lucruri, nu e bine să fii plin de resentimente. Uneori e inevitabil, cum a fost şi aseară. Poate nu e un subiect prea interesant, poate am mai scris despre asta, dar nu pot să mă abţin să nu vă împărtăşesc cât de mult urăsc SĂ NU DORM CUM TREBUIE!

Toată lumea se uită chiorâş la mine când spun că urăsc luna august. Am un motiv pentru care o urăsc, de fapt mai multe, dar unul mare de tot şi anume: e foarte cald. Ei bine, e ca o reacţie în lanţ, dacă e foarte cald, nu pot să mănânc, nu pot să dorm şi tot sistemul meu se duce dracu’. Aşa că… urăsc august pentru ca e cald şi urăsc căldura pentru că nu pot dormi şi urăsc să nu pot dormi.

În viaţa mea nu foarte lungă s-a întâmplat destul de rar să am probleme cu somnul… chiar şi vara. Mereu am apreciat lucrul ăsta la organismul meu, că a dormit mereu la grupa mare. Când lucram, puneam capul pe pernă nu mai auzeam nimic până dimineaţa când suna ceasul. Puteai foarte bine să tai buşteni pe mine că nu m-aş fi sinchisit. Aş putea să număr chiar pe degete dăţile în care nu am putut să dorm decât câteva ore, exceptând luna asta. Probabil din… 28 de nopţi, doar 10 le-am dormit cap coadă fără să mă trezesc cel puţin o dată. Să nu mai spun câte oi am încercat să număr până să adorm, mama lor de oi…

Mi se pare atât de frustrant să nu poţi să adormi repede şi să te trezească nişte coşmaruri cum mi s-a întâmplat mie la 4 dimineaţa. Până la 6 am stat cu ochii pe pereţi, trecând prin toate gândurile posibile şi imposibile, foindu-mă şi aşezându-mă în toate poziţiile (pe stânga, pe dreapta, perfect întinsă, perfect chircită, învelită, dezvelită, învelită pe jumate, stând în fund, stând culcat, aşteptând cu ochii închişi, aşteptând cu ochii deschişi, cu mâna pe frunte, cu mâna pe burtă, pe lângă corp, cu a doua pernă, fără a doua pernă, cu perna pe o ureche, fără pernă pe o ureche şi altele). Şi lucrurile capătă proporţii când ai şi la ce să te gândeşti. Eu chiar cred că noaptea e un sfetnic bun şi e atât de bun, că nu mă mai satur de el. Am observat că după ce dorm, perspectiva mea asupra lucrurilor se schimbă radical şi de cele mai multe ori în bine. Cum se presupune că îmi pot schimba perspectiva în bine când nu pot dormi? Un lucru e sigur, dacă Moş Ene chiar ar exista, l-aş da în pizda mă’sii.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *