Georgia si tableta

Georgia se trezi la 8. Capul ii vajaia, il simtea greu, dormise prea mult. Ingusta ochii cand dadu de lumina zilei. Iesi pe hol, caminul era pustiu, toata lumea plecase acasa.

Georgia isi trase halatul peste pijamaua cu floricele, veche, dar intr-o stare destul de buna cat sa poata fi purtata. Cobori niste scari si ajunse in fata automatului de cafea. Introduse o bancnota pe care automatul o respinse ambitios, ca si cand ar fi avut propria personalitate.

– Stiu ca te-am trezit din somn, dar nu ti-e foame? Nu vrei un leu? spuse incet, aproape insesizabil.

Mai incerca de 3 ori si Georgia marai ofticata printre dinti:

– Du-te-n ma’ta.

A 4-a oara automatul accepta leul. Georgia se lua in brate si incepu sa isi schimbe greutatea de pe un picior pe altul. Reveni in camera, se uita in jur si i se paru ca era foarte multa dezordine. Era sambata si ar fi trebuit sa faca curat, dar trebuia sa mearga si la serviciu. Cand semnase contractul acceptase aceasta conditie, dar mai mult… stia ca lucreaza pentru ea, nu pentru altcineva si se putea impaca cu ideea ca avea sa piarda o zi de leneveala. Pentru leneveala exista duminica. Dupa ce se imbraca, iesi pe usa camerei, traversa linistea cladirii si pasi pe dalele ignorantei. Sovai putin, ii placea somnolenta diminetilor de weekend si pentru prima oara nu isi dorea pe nimeni langa ea.

Astepta in statie autobuzul cu mainile incrucisate la piept. Privi cu putina invidie oamenii care treceau in masini calduroase pe langa ea. Era frig si mintea ii statea aproape mereu la locul de munca… Calduros, placut, simplu…Privea in stanga, in dreapta… aproape ca se gandea sa faca autostopul. Pe o distanta mare nu se vedea nici un alt autobuz. Georgia mormai din nou pentru sine:

– Grrrr… ma’ ta…

Se bucura ca putea sa scoata sunetele astea. Se simtea mai in siguranta daca putea sa mormaie, sa maraie, sa injure incet, atata timp cat nu erau oameni imprejur sa o auda. Reflecta asupra acestui lucru si se intreba cum de se poate bucura si speria de pustietate in acelasi timp.

Simtea cum globul ocular i se usca de la frig. Clipi de cateva ori si in departare, autobuzul mic, cat varful unui ac ii descreti fruntea. Speranţă pe roţi.

Ajunse la serviciu. Isi lasa haina in cuier, isi aseza geanta pe o masa alaturata si incepu sa scrie, ca in fiecare dimineata, intr-un caiet pe care firma il punea la dispozitie angajatilor. Firma considera ca e bine sa fie la curent cu starea angajatilor in fiecare dimineata… era si un experiment. La sfarsitul fiecarei luni caietul era analizat de un psiholog pentru a observa starea de spirit a celor care lucreaza acolo. Georgia ridica o spranceana si se gandi ca ar trebui sa scrie o injuratura… niciodata nu avea inspiratia sa scrie ceva ingenios. Cu toate astea, dupa ce ezita cu pixul in mana cateva clipe… scrise “In padurea cu alune,/Magazinul avea 3 pitici/ Vine Georgia si va spune “vreau sa stau si eu aici”/Printre telefoane şi tablete vreau sa ma invart/Un portabil eu vreau azi sa vand”

Stia ca rima nu e grozava, dar dadu paginile inapoi si vazu ca joi scrisese “mi-e somn” si vineri “nu vreau sa mai scriu aici“, deci alegerea de azi i se paru chiar inspirata. Puse caietul la loc, impreuna cu pixul negru si se indrepta spre produsele expuse, sa verifice starea lor. Colegii pareau adormiti, se miscau incet, parca toti cu gandul departe de treburile pe care le aveau de facut in ziua respectiva. Georgia se gandea cat de norocoasa este ca nu are starea de amorteala pe care o observa in jur. Inspira adanc si se concentra asupra tabletei pe care o stergea de praf si amprente.

Fata nu observa ca subit se simtea un miros de parfum barbatesc in jurul ei. O voce ii intrerupse activitatea si tresari usor speriata:

– Nu va suparati, aceea e tableta nou apărută?

– Poftim? Da, vreti sa o testati?

Barbatul avea cel putin 1,85 m, era imbracat la costum si avea un palton negru. Georgia avu ganduri necurate in prima faza, dupa care avu unele ce tineau de domeniul absurdului:

Daca paltonul lui ar fi din plastic negru lucios, ar sta cu o carpa in buzunar si s-ar sterge in permanenta pentru a nu se vedea amprentele… si pentru ca paltonul lui nu are nicio scama, poate are o perie in buzunar… Si daca paltonul lui ar fi o tabletă… s-ar vedea ceea ce e inauntrul lui sau ar avea propriile aplicatii? Aplicatii ce tin de ganduri, sentimente, reactii?

– Imi place mult tableta asta, cat costa?

Georgia ii spuse pretul si apoi ramase pe ganduri. Poate caietul era pentru ca dorintele sa se indeplineasca, nu pentru a fi citit de un psiholog ce putea fi el insusi studiu de caz pentru propria meserie. Cand vazu ca barbatul nu mai da semne ca ar mai avea vreo nelamurire, dadu sa plece. Dupa ce facu al doilea pas, vocea parfumata, in palton imaginar din plastic lucios se auzi din nou:

– Ce spuneti? Ati da atatia bani pe un asemenea produs?

– Eu? Lucrez aici, ce raspuns credeti ca as putea sa va dau?

– Hehe… zambi el jenat de propriul rationament sarac. Dar o parere sincera?

– Parerile sincere se dau numai in timpul liber.

Barbatul scoase din buzunar o castana.

– Mi-ati da o parere sincera pentru o castana?

Georgia zambi si inclina din cap usor…

– Faceam pe desteapta… raspunsul sincer e ca da, mi-as cumpara asa ceva, dar nu imi permit. Nu adauga decat in gand ca “mi-era rusine sa recunosc ca n-o duc extraordinar ca paltonul tau”

– Ei… dar esti tot timpul printre ele.

– Stiti cum sta treaba? Poti sta tot timpul printre femei, daca nu te duci acasa cu una, tot degeaba…

Barbatul se amuza teribil, rase cu pofta, insa intr-un mod sinistru de retinut. Georgia zambi, ii placea sa faca lumea sa rada si observa cum barbatul arunca o privire fugitiva in dreptul ecusonului cu numele ei. Pana la urma avea sa fie o zi buna.

Pleca sa bea un pahar cu apa, insa inainte de a se departa foarte mult, se uita instinctiv la mana stanga a barbatului. Nu vazu nicio bijuterie pe ea asa ca avu un sentiment de multumire. Ii placeau oamenii singuri, pentru ca asta o facea pe ea sa nu se mai simta singura. Doi oameni luati separat, pusi intr-o camera, nu pot fi singuri…

La jumatatea zilei iesi in curtea din spatele cladirii. Mintea ei functiona ca o elice, trecea de la un subiect la altul. Reveni o clipa asupra barbatului, era sigura ca avea pe cineva, chiar daca nu avea verigheta pe deget. Se uita putin in sus, la nori, se gandi la ploaie, la soare si intra inauntru. Isi dorea mult tableta aceea si faptul ca statea mult pe langa produse la care ea visa nu facea lucrurile mai usoare, dar si mai mult isi dorea ca barbatul sa cumpere tableta. Avand in vedere ca ea vorbise cu el, putea avea parte de un comision frumusel…

Cu toate ca gandurile Georgiei puteau umple o biblioteca de carti intr-o singura zi si nimic din comportamentul ei sau din atitudinea ei nu era pentru foarte mult timp constant, la o jumatate de ora dupa ce vorbi cu acest client de 1,85m, observa o schimbare in magazin. Era o schimbare amuzanta, o turnura la care nu mai indraznea sa viseze din adolescenta pentru ca visele dauneaza grav sănătăţii cand nu sunt implinite…

Pe masa unde era expusa tableta se afla o castana, iar pe tableta rămăsese încărcat de pe youtube:

 

2 thoughts on “Georgia si tableta

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *