Experimentul nr. 1, partea a doua – rezultate surprinzatoare

A venit din nou timpul sa imi pun pe ochi ochelarii de somn. Si cu toate ca mi-a venit sa las balta experimentul si sa ma trantesc in pat si chiar sa dorm, am inceput sa umblu prin camera, hai-hui, fara sa am un target anume. Mi-am stabilit doua scopuri in drumul spre usa. Drum care s-a dovedit a-mi lua mai mult timp decat de obicei.

Primul

Dupa ce am bajbait prin camera legata la ochi, intr-o tensiune continua sa nu dau peste vreun obiect de mobilier si sa ma lovesc, am stabilit acest prim obiectiv: sa gasesc in geanta spray-ul cu gaz pe care il port cu mine pentru autoaparare si sa il pun pe noptiera. Si daca tot am scotocit in geanta, am decis sa scot si ciocolata si umbrela care se gaseau in ea. Stiu, geanta unei femei reprezinta un mister si fara esarfa la ochi, dar hai sa vedem ce a iesit.

De notat este tensiunea in care m-am aflat pe tot parcursul procesului, apoi pasii de pinguin pe care i-am facut prin camera, cu mainile in fata, pipaind tot ce intalneam. Cautarile au mers destul de repede, dar drumul in sine, prin camera, a durat mult mai mult decat in mod obisnuit. M-am ghidat in primul rand dupa pereti si in al doilea rand dupa pat. Noptiera e langa pat, evident. Am dat si peste pisica ce ma urmarea cu interes. A miorlait cand am atins-o din greseala si apoi am smotocit-o afectiv si am mers mai departe. Oricum, am reusit sa duc la bun sfarsit sarcina pe care mi-am propus-o. A durat mai mult, dar am reusit fara vanatai.

A doua

La care ma gandeam chiar de ieri… a fost sa ma machiez fara sa vad nimic. Acesta este, bineinteles, un pas folositor numai pentru femeile care se machiaza. Aici a fost un rezultat aproape incredibil. Nu mi-am mai pus ochelarii la ochi, evident, doar am tinut ochii inchisi si am folosit: 2 nuante de roz, putin rimel si un creion de ochi negru. Ca instrumente am folosit 2 pensule, una pentru fard si a doua pentru creion. Am numarat la inceput unde se pozitioneaza nuantele si apoi am luat pensula pentru fard si mi-am inceput opera de arta. Am avut impresia ca am gresit partea pensulei pe care trebuia sa o folosesc pentru nuanta deschisa, apoi am avut impresia ca am gresit culoarea. Am dat cu rimel, desi nu stiu cat de concludent este rezultatul pentru ca a trebuit sa deschid ochiul pentru asta. Ultimul a fost creionul negru pe care mai apoi l-am uniformizat cu pensule dupa cum am simtit pe pleoapa.

Am deschis ochii de 2 ori mai neincrezatoare decat eram fata de rezultatele de ieri si cu toate astea, nu mi-a venit sa cred… machiajul reusise! Puteti vedea in poza de mai jos.

Sigur, linia neagra nu trebuia sa fie atat de groasa si o problema a fost ca m-am atins din greseala pe obraz cu fard, dar a iesit ceva decent si linia neagra este in primul rand cat de cat dreapta. Nu mi-ar fi fost rusine sa ies asa pe strada.

Concluzii:

Azi am reusit doua lucruri. Cu greu, dar le-am reusit. Experimentul o sa il inchei aici, notand ca din activitatile zilnice pe care le fac probabil as putea sa: ma imbrac, sa ma machiez, sa fac dus, sa imi pun un pahar de apa etc. Cu toate astea, multe din activitatile importante s-ar duce de rapa. Nu as putea sa: sofez sau sa lucrez, iar pe langa: nu as putea sa scriu pe blog, nu as putea merge la cumparaturi pentru ca nu as vedea ce produse cumpar, nu as putea merge pe bicicleta, nu as putea merge la film ceea ce mi se pare cumplit de dureros (iubesc cinematograful) si multe alte lucruri de care va dati si voi seama.

Nu pot sa inchei decat prin a va spune ca sper sa vad mereu clar tot ceea ce este in fata mea pentru ca intunericul… nu e deloc placut.

[maine sau zilele care urmeaza o sa incep un alt experiment, asa ca urmariti in continuare blogul daca vreti sa fiti la curent si lasati un comentariu, spuneti-mi cum vi s-a parut si ce ati vrea sa mai vedeti pe aici 🙂 merci pentru trecere ]

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *