Dar nu-i prea iese ciorba

Trec zilnic pe lângă o ambasadă. Nu zic care. Ieri s-a întâmplat să trec de două ori. Acolo stă mereu câte un paznic sau doi. Am trecut prima oara pe lângă ei. Nu zic la ce oră. Apoi la o oră de la ora aia m-am întors. În fața mea era militarul paznic, vorbea la telefon și cât eram eu cu fața spre el îl aud că spune:

– Da, mă, e bună răăău…. bună, bună.

Am completat în minte că putea să fie vorba de: bere, zacuscă, centrala pe care tocmai o cumpărase, plapuma, pătura, pernă, saltea. E bună lenjeria de pat, solnița, jardiniera, mașina! Poate și-a luat o mașină. O bicicletă? O canapea? O lustră? O compilație de adormit, o… cană, păpușă gonflabilă, oală, veveriță, casă pentru păsări? Țeavă? Pastă de lipit țeava? Corega? Toate astea mi-au trecut prin minte în acei 2 pași pe care i-am făcut până să aud în urmă:

– Știe să facă și mâncare, dada… știe, știe, ciorba nu îi prea iese, dar merge…

Presupun că zacusca, centrala, berea, plapuma, pătura, perna, țeava și celelalte obiecte menționate mai sus n-ar putea niciodată să greșească… o ciorbă 😀

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *