Ce facem cu atata caldura?

Noaptea de 5 decembrie.
După ce am ajuns aseară acasă şi l-am primit pe moş Nicolae cu alai şi voie bună, am început să mă simt puţin ameţită, moleşită şi… răcită. Ştiţi sentimentul de răceală. Înainte să mă culc, am simţit chiar că am febră. Mi-am pus termometrul însă aveam 37. Nu mi s-a părut a fi grav. 37 e încă normal. N-am luat niciun medicament. Abia după ce m-am urcat în pat mi-am dat seama că ar fi trebuit, dar am amânat şi cu capul pe pernă pe jumătate adormită mi-am zis “hai că stau şi eu puţin cu ochii închişi cât să îmi treacă senzaţia asta de oboseală, iau după aia…” Cum bine se poate deduce, am adormit. La 1.30 m-am trezit arzând, fără a putea respira. M-am ridicat din pat, am fost până la baie, apoi m-am dus în bucătărie să îmi fac un ceai pentru că la fiecare înghiţitură experimentam nişte dureri cumplite de parcă de fiecare dată cineva îşi trecea sabia prin gâtul meu. M-am uitat întâmplător în oglinda din bucătărie şi aveam ochii atât de roşii… de oboseală/răceala/sau cine ştie ce mama mă’sii alt motiv, încât aveam impresia că din minut în minut o să îmi sângereze. M-am întors în cameră cu cana de ceai. Am luat două medicamente pentru a îmi scădea febra. Nu mi-am pus termometrul dar am aproximat eu, cred ca aveam ceva gen 38-38.5, apoi m-am băgat la loc în pat. În timpul nopţii m-am mai trezit o dată din cauza căldurii. La ora 7 sună alarma de la telefon. Alarmă care nu fusese setată. Şi pardon, chiar dacă fusese setată să sune, ar fi trebuit să facă asta în fiecare zi, nu numai sâmbăta. Mă dau jos din pat. O închid. Peste 5 minute sună iar. Am un telefon posedat. L-am închis de tot.

Cu două seri în urmă (în birou)
Eu către sor’mea: Auzi, tu nu simţi curent?
Sor’mea: Ba da, cam vâjâie pe aici…

Aseară:
Eu cu fularul pe cap şi gâtul înfăşurat în el: Nu mai suport curentul ăsta… Hapciu!
Sor’mea după 5 minute: Hapciu!

All in all.
Nu înţeleg de ce se mai dă drumul la căldură în metrou. Şi-aşa dimineaţa se încălzeşte de la sutele de oameni care urca şi coboară. Ieşi transpirat din metrou şi mergi afară în frig. Dăm în judecată metrorexul. (şi NU! nu îmi pot da haina jos să o ţin pe mână în condiţiile în care mai am şi altele de cărat)
Nu înţeleg de ce în hipermarket este căldura care este, oricum afară au fost temperaturi de peste 10 grade. Nu iau căruţ ca să pot face “striptis” la cumpărături, să am cu ce să îmi car haina, iau doar un coş pentru că mai mult de o juma’ de oră nu îmi trebuie. Şi la cât de cald este, da, într-o juma de oră transpiri, te transformi în cascadă. Dăm în judecată hipermarketul. Căcat.
În birou… e cum e. Nu mai comentez asupra acestui aspect că şi-aşa…

Aşadar…. cum dracu să nu te îmbolnăveşti când lucrurile sunt MEREU făcute fără cap?

Aaah… apropo, că tot veni vorba… de ce pizda mă’sii e aşa cald afară?? A trecut iar un alt val tropical? Suntem in DECEMBRIE pentru numele lui Dumnezeu, nu în MAI!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *