Câteva cuvinte despre cinematografie

Cinematografia are o vechime de o suta si ceva de ani. In atata timp, dupa cum am mai scris si in alte dati, s-au facut sute de mii de filme ale caror subiecte s-au repetat, pe baza carora s-au construit cliseele, scenele plictisitoare, samd. Dupa o suta si ceva de ani de filme te intrebi cum gasesc oamenii astia, in general ai Hollywoodului, subiecte originale. Cum construiesc o poveste care sa te intrige, sa te puna pe ganduri, o poveste al carui sfarsit sau a carui continuare sa nu o stii dupa prima scena?

Si intr-adevar, s-au descoperit metode destul de eficiente in a ne mentine atentia. Eu le-am identificat ca fiind:

1. aduci ceva nou prin tehnologie – vezi Avatar, Prince of Persia, etc.
2. redai fapte din istorie/mitologie – Vezi Agora, Troia, Alexander si multe, multe altele.
3. ecranizezi cărţi/reviste de benzi desenate – vezi Portretul lui Dorian Grey, Harry Potter, Twilight, Lord of the Rings, Jurnalul lui Bridget Jones, etc. Si imi permit sa spun ca asta e printre categoriile cele mai profitabile/de succes Bineinteles, depinde si de cum este regizat filmul. Stateam si ma uitam la lista si 3 dintre ele sunt fenomene chiar la nivel international.
4. o categorie de pură ficţiune îşi are locul în topul ăsta şi aici mă refer mai mult la animaţii şi povesti fantastice de tipul: Shrek, Toy Story, Kung Fu Panda, Ice Age şi altele.
5. filmele bazate pe poveşti adevărate care aduc ceva ieşit din comun cum ar fi : Taken sau Julie and Julia.

Si am vrut sa scriu despre topul asta tocmai datorita ultimului film menţionat. Ştiu că am scris şi acum câteva zile despre el şi sper că nu vă supăraţi că îl readuc în discuţie. Am căutat mai multe informaţii zilele astea despre Julie Powell şi Julia Child. După ce am urmărit reţetele şi filmuleţele cu Julia Child, am dat-o pe Julie Powell azi când am revăzut anumite secvenţe din film. Am intrat chiar pe blogul ei, care este exact ca în film. Nu îmi vine să cred cât de mult au putut respecta absolut totul. Probabil până şi postările sunt luate de acolo. E impresionant cum un proiect care a plecat de la ceva atât de mărunt – o provocare- a ajuns un film. Şi nu orice film, ci unul de succes, în care Amy Adams şi minunata Meryl Streep dau viaţă personajelor. Am fost plăcut impresionată să constat că tot ce am văzut în film este adevărat şi este ciudat atunci când ai faptele în faţă. În sensul că… dacă te uiţi de exemplu la un film istoric în care se dă o bătălie, poţi să afli de pe Wikipedia cu un search pe Google că a fost adevărat. În cazul Juliei Powell lucrurile stau cu totul diferit pentru că povestea ei începe pe internet şi poţi nu numai să afli, dar şi să vezi începutul acestei poveşti.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *