Apocaliptic

Eram afara, undeva, la baza unui deal scurt. Scurt, dar cu o culme inalta. Eram in rand cu mai multi, de o parte si de alta. M-am uitat in sus si am vazut un porumbel alb care lumina. Am stiut ca e un inger. De niciunde, ingerul cu forma umana, alaturi de un Dumnezeu cu forma umana se indreapta catre varful dealului. Varful unei stanci mai mult. Amandoi tac, nici unul dintre ei nu se uita in stanga sau in dreapta, unde eram eu, in rand cu altii. In fata mea stateau alti ingeri si demoni. Nu aveau feţe, erau doar lumini negre si albe. Dumnezeu si ingerul se urca pe varful dealului si privesc in departare. Simt ca sunt tristi, simt ca o sa se intample ceva rau.

Totul disparu si de undeva, tot de la inaltime sau de pe campul pe care merg in fiecare dimineata, am vazut un soare rosiatic. Vad soarele ala de cateva dimineti, dar de data aceasta cobora si urca continuu, asemenea unui ciclu solar care de obicei dureaza 24 de ore. Apoi urma luna, apoi iar soarele, apoi iar luna, totul in cateva minute. “Asta e sfarsitul” am gandit. “Apocalipsa. O sa  murim”. La un moment dat atat luna cat si soarele erau la acelasi nivel pe cer. Animalele o luasera razna pe strazi, erau si animale de la zoo, cum ar fi pantere. Vreo 3-4. Panica si frica erau sentimente mai firesti si mai obligatorii ca hainele si gandul mortii ne invaluia ca o ceata groasa pe care niciun cutit al ratiunii nu o putea taia.

Apa multa si alte intamplari, la sfarsit am scapat toti.

“Ne-a mai dat o sansa”

[M-am trezit din cauza fricii si groazei tinand minte tot visul, apoi am adormit la loc. Acum atat mai stiu. Soarele de exemplu este un lucru preluat de subconstientu-mi din realitate, dar celelalte detalii habar n-am de unde au venit. Aseara m-am uitat la Familia Bundy si am lucrat un suport pentru cercei, deci nimic din actiunile mele nu ar fi putut induce scena apocaliptica sau faza cu Dumnezeu. Mi s-a parut interesant, dar si sinistru. Oricum, m-am hotarat sa va impartasesc, mai ales ca nu mi se intampla des sa am parte de vise atat de lungi si complexe. De obicei visez scurt si inutil… si nu ma plang ca stau lucrurile asa. In general, imi place mai mult sa visez cu ochii deschisi decat cu ei inchisi 😀 ]

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *